Muzeul Viei și al Vinului a fost amenajat într-un tur de forță în anul 1988 și prezintă piese arheologice, unelte, instalații, documente si fotografii privind istoricul viticulturii si vinificației referitoare la unul din cele mai vechi areale viticole de pe teritoriul României, podgoria Miniș – Măderat. Exista indicii credibile care vorbesc despre practicarea viticulturii în aceasta zona încă din antichitate.

Adresă: DJ708B, Ghioroc 317135

Număr de telefon: +40 (0)257 281 847

Muzeul tramvaiului electric este situat la intrarea în localitate dinspre Sâmbăteni, în perimetrul depoului de tramvaie din Ghioroc şi se află în administrarea Companiei de Transport Public Arad. Existenta acestui muzeu la Ghioroc se datorează poziției importante pe care a avut-o și o mai are localitatea în cadrul sistemului de transport public urban și peri-urban. Tot la Ghioroc a luat ființă prima linie electrificată de tramvai din Estul Europei și a opta din lume. În acest muzeu se poate vedea vechiul tren electric al Podgoriei (datând din sec. XIX-lea), cunoscut de către cei mai în vârstă sub denumirea de “Săgeata Verde”. Muzeul cuprinde o interesantă colecție de vagoane electrice din sec. XIX – XX, precum și o stație de linie electrică ce susținea transportul public cu tramvaiul de la începutul aceluiași secol. Vizitarea muzeului se poate face la cerere.

Număr de telefon: +40 (0)728 246 297

Acest muzeu a luat ființă la 6 decembrie 2016 în localitatea Covăsânț din județul Arad, rezultat al eforturilor tânărului profesor Alexandru Chiș, care a creat acest muzeu din pasiunea sa pentru etnografie.
Colecția muzeului cuprinde aproximativ 800 de piese, unele moștenire din parte familiei, altele fiind donate de către consăteni și cuprinde costume populare, obiecte casnice vechi și fotografii.

Adresă: Strada Podgoriei Nr. 167, Covăsânț

Număr de telefon: +40 (0)727 448 332

Clădirea care adăpostește muzeul este monument istoric. Castelul Bohus a fost construit în stil baroc în 1838 și a aparținut familiei nobiliare cu același nume. Expoziția permanentă „Ioan Slavici” dedicată marelui scriitor român (1848-1925) născut la Șiria a fost inaugurată în 1960. Ea prezintă momente din copilăria, anii de școală primară petrecuți la Șiria, apoi din anii studiilor de la Arad, Timișoara, Budapesta și Viena, dar și vasta activitate literară, politică și pedagogică a lui Ioan Slavici.
În 1970 a fost amenajată în același muzeu, expoziția permanentă dedicată vieții și activității compozitorului Emil Monţia (1882-1965) care s-a stabilit la Șiria din 1906. Născut la Șicula, cea mai mare parte a vieții sale a petrecut-o în comuna Șiria. Expoziția prezintă o serie de exponate care oglindesc viața și prodigioasa lui activitate muzicală, inspirată din nesecatul izvor al creației populare, amintim aici câteva din lucrările sale precum: „Fata de la Cozia”, „Cercel”, „Moștenitorul”, „La fântâna cu găleată”, etc.
În parcul castelului se află statuia Antoniei Bohus, busturile lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ioan Russu Şirianu, Nicolae Ştefu și Emil Monţia.

Adresă: Str. Regimentului Infanterie 85, nr. 150, Șiria

Număr de telefon: +40 (0)257 384 088

Situat pe raza comunei Șiria, complexul Monahal Feredeu cuprinde două zone distincte, o mănăstire situată în vale și un schit, localizat pe versantul vestic al Munților Zărand. Schitul Feredeu, datând din secolul XVIII, este situat sub vârful Izvorul Rece, la o altitudine de 427 metri.
Lăcașul se află în apropierea unui izvor despre care credincioșii spun că are puteri vindecătoare. De aici provine și numele mănăstirii (regionalismul „feredeu” derivat din maghiarul „furdo” care înseamnă baie, loc de îmbăiere, dar și localitate balneară). Până la schit se poate ajunge fie urmând drumul modernizat, fie urmând traseul turistic, marcat cu bandă galbenă.

Cetatea datează din secolul al XIII-lea. Posesie a lui Matei Corvin la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XV-lea, trece între anii 1461-1464 sub stăpânirea familiei Bathory. În perioada răscoalei lui Gheorghe Doja, cetatea este vremelnic ocupată de cetele țărănești ale acestuia. Sub stăpânire otomană spre mijlocul secolului al XVII-lea, fortăreața servește drept garnizoană a lui Mihai Viteazul între anii 1599 – 1600. Ulterior, cetatea este ocupată din nou de către otomani în anul 1607 și deținută de către aceștia până în anul 1693. Din motive strategice, trupele habsburgice au distrus cetatea în anul 1784.

Muzeul Viei și al Vinului este o colecție privată a preotului Petru Dărău, care și-a consacrat câteva decenii din viață pentru a aduna și expune obiecte unice în Europa de Est, care nu se regăsesc în alte colecții publice. Muzeul prezintă metodele tradiționale de culegere și prelucrare a viei în Podgoria Miniș-Măderat. Muzeul s-a extins cu o sală care cuprinde o expoziție a personalităților locale.

Adresă: Strada Tudor Vladimirescu, 315600, Pâncota

Număr de telefon: +40 (0)748 820 571

Muzeul Etnografic „La Moșu și Maica” Măderat a fost înființat în anul 2023 de către Asociația „Împreună pentru Măderat: tradiție și viitor” în spațiul pus la dispoziție de către Primăria orașului Pâncota și prezintă aspecte ale unei gospodării țărănești, cuprinzând obiecte meșteșugărești, diverse unelte, obiecte casnice, mobilier, broderii, țesături, icoane, cărți și poze vechi primite ca donație de la sătenii din Măderat.

Adresă: Sat Măderat nr. 415, Măderat, Măderat

Număr de telefon: +40 (0)747 954 816

A fost, pe rând, fortăreață întărită de Iancu de Hunedoara, posesiune a lui Mihai Viteazu, apoi a fost cucerită de turci și garnizoană a unui regiment grăniceresc austriac. Cetatea a fost menționată pentru prima dată în anul 1295.
Cetatea este compusă din două elemente. Prima parte, cea interioară, este de fapt un castel cu două nivele, are forma de pătrat. Cel de-al doilea element, cetatea exterioară, este așezată la o distanță de câteva sute de metri, tot în formă de pătrat, cu bastioane la colțuri. Din acestea nu se mai păstrează decât niște urme. Zidurile erau înconjurate din trei părți de șanțuri cu apă, pe cea de a patra latură curgând râul Crișul Alb.