Gradina Botanica „Alexandru Borza”

Grădina Botanică din Cluj-Napoca este o instituție științifică și de învățământ, subordonată Universității Babeș-Bolyai. Pe 14 hectare de teren cu un peisaj variat, Grădina Botanică este potrivită pentru plantarea și creșterea plantelor de pe diferite continente. În prezent, Grădina Botanică găzduiește peste 10.000 de specii de plante: sectorul ornamental (Gradina mediteraneeana, Rosarium, Gradina japoneza), sectorul fitogeografic (plantele sunt asezate dupa asociatiile lor naturale – Gradina Romana), sectorul sistematic (plantele sunt randuite dupa principii filogenetice), sectorul economic si medicinal, sectorul plantelor rare si endemice din flora Romaniei.

Remarcabile sunt cele doua grupe de sere cu o suprafata de 3500 mp, cu plante tropicale de interes stiintific si utilitar. In incinta Gradinii Botanice functioneaza Institutul Botanic, cu cele doua componente: Muzeul botanic (6.910 piese botanice reprezentand exponate de plante indigene si exotice) si Herbarul (660.000 de file de plante uscate – coli de herbar – asezate in dulapuri speciale).

Lacul Chios

Lacul Chios se află în Parcul Central ,,Simion Barnuțiu” sau Parcul Mare, așa cum mai este el numit – o adevărată oază de relaxare pentru clujeni, precum și unul dintre obiectivele turistice aflate, de obicei, pe lista celor care vizitează Clujul. Istoria parcului se întinde pe o perioadă de peste 185 de ani, fiind înscris, începand cu anul 2010, pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România.Lacul Chios a fost creat în anul 1865 de către Asociația Parcului, care preluase atunci îngrijirea parcului. Aceasta a organizat aleile, a săpat lacul și a construit pavilionul de muzică. În anul 1871 Asociația de Patinaj a închiriat lacul, iar în 1877 a construit un pavilion de lemn pe insula din mijloc. În prezent, odata cu îmbunătățirea vremii, lacul devine ideal pentru plimbările cu bărcile puse la dispoziția clujenilor ți turițtilor dornici de câteva momente de relaxare.

Sala Polivalentă

Sala Polivalenta Cluj-Napoca este cea mai modernă și încăpătoare construcție din Cluj destinată organizării de evenimente. Dezvoltată pe 5 niveluri (subsol, parter și trei etaje), sala multifuncțională este destinată celor mai diverse activități. Subsolul deservește parcării subterane. Aceasta este împărțită în 3 compartimente, capacitatea fiind de 445 de locuri de parcare. Accesul în clădire a tuturor categoriilor de participanți la evenimente se face pe la parter. Tot la parter se găsește spațiul comercial și cel destinat pentru restaurant. Etajul 1 este dedicat în totalitate publicului, având spații generoase pentru garderobe, baruri și grupuri sanitare. Etajul 2 este alocat atât publicului larg cât și invitaților VIP, aceștia din urmă beneficiind de o zonă cu acces separat, care este deservită de loje, bar, săli de conferință și altele. Etajul 3 este nivelul de acces în sala media (car de televiziune, reporteri, comentatori). Cu o capacitate de până la 10.000 de locuri, sala poate găzdui cele mai variate evenimente, de la sporturi de contact (judo, box, arte marțiale etc) la gimnastică, hochei, tenis și alte sporturi de echipă (baschet, handbal, volei etc), până la evenimente culturale, corporatiste, conferințe sau concerte. Sala Polivalenta Cluj-Napoca este cea mai bine dotată sală multifuncțională din România, la ora actuală. Cubul video este unic în țară, cu patru ecrane de mari dimensiuni. Acestea pot transmite imagini full HD, chiar în timpul evenimentelor. Totodată, sala are cel mai performant sistem de încălzire din țară cu panouri solare și fotovoltaice ce permit alimentarea iluminatului de siguranță a clădirii. Clădirea este dotată și cu un sistem de preluare a apelor pluviale, reutilizate apoi la grupurile sanitare.

Piața Mihai Viteazul

Piața Mihai Viteazu este un vechi târgușor, devenit Piaţa Széchenyi (István) între anii 1852 – 1923. Ulterior, în perioada comunistă, piața a fost loc de întâlnire și agrement destinat vizitelor oficiale ale fostului președinte Nicolae Ceaușescu. Actuala piață Mihai Viteazu este unul dintre locurile și piețele de referință ale orașului Cluj-Napoca. Numele pieței vine de la statuia lui Mihai Viteazul, primul conducător care a unit vechile provincii istorice ce alcătuiesc azi România. În spatele statuii, se află Cinema Florin Piersic (fostul Cinema Republica), denumit astfel în cinstea unuia dintre cei mai cunoscuți și mai iubiți actori români.

Piața Muzeului

Piața Muzeului este cea mai veche piață din Cluj, fiind situată în centrul primei incinte fortificate a vechii cetăți. Numită în trecut Piața Mică, acum îndrăgita piață își trage denumirea de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, aflat în capătul vestic al pieței. Pe lângă muzeu, alte repere importante din Piața Muzeului Cluj sunt Biserica Franciscană, ce domină latura estică a pieței, Obeliscul Carolina, amplasat în fața bisericii, sau Palatul Mikes, aflat pe latura de nord a pieței. Pe timpul verii, piața în sine devine un punct de atracție pentru clujenii și turiștii însetați de câteva momente de relaxare la una dintre numeroasele terase de aici. Mereu populată, mereu animată, mereu vizitată, fie și în trecere, Piața Muzeului este un loc al întâlnirilor cu prezentul dinamic al urbei, dar și cu atmosfera medievală din vechea cetate.

Bastionul Croitorilor

Este unul din puținele turnuri de fortificație care au făcut parte din Vechea Cetate a Clujului și care s-a păstrat intact până în zilele noastre. A fost finanțat de breasla croitorilor din Cluj. Fiecare bastion (turn) al zidului medieval de apărare a fost finanțat de altă breaslă (croitori, cizmari, tâmplari, săpunari, rotari, olari, zidari, curelari etc).

Bastionul reprezintă colțul de sud-est al cetății medievale ridicate începând cu secolul al XV-lea (este amintit deja în anul 1475). Între anii 1627-1629, în perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungând la forma actuală. Este construit din piatră dăltuită, zidurile masive păstrând încă lăcașurile de tragere. Spre nord se mai păstrează încă o bucată din zidul de piatră cu creneluri și drumul de strajă pe zid.

A fost denumit după breasla croitorilor din Cluj care l-a întreținut și a avut obligația pazei orașului în acel punct, fiind singurul bastion al cetății vechi care s-a păstrat integral.

Bastionul a fost restaurat în anul 1924 și transformat în muzeu de către Comisiunea Monumentelor Istorice. O altă restaurare a avut loc în 1959. În perioada 2007-2009, după două decenii de paragină, bastionul a fost din nou restaurat, iar în prezent găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o sală de conferințe și spații expoziționale.

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii.

Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus.

.Ea devine așezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripții. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marcus Aurelius sau de Commodus. Orașul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilități fiscale pentru cetățenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuității romane la Napoca…

Cetatea Clujului și-a câștigat până în secolul al XV-lea recunoașterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar și în multe case particulare.

După încheierea primului război mondial și înfăptuirea Marii Uniri, Transilvania a intrat în componența Regatului României. Municipiul Cluj a fost în continuare reședința județului Cluj (interbelic). În 1940, Clujul a revenit sub coroana maghiară prin Dictatul de la Viena. Forțele armate maghiare și germane care controlau orașul au fost respinse de trupele române și sovietice în octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou în componența României.