Şarlota, unicul sat cu formă rotundă din România, se află în județul Timiș și poartă amprenta istoriei germane din 1771, când a fost fondat de coloniștii șvabi. Caracteristica sa distinctivă constă în amenajarea circulară a caselor în jurul unei pieți centrale, o arhitectură urbanistică unică în țară. Satul păstrează încă multe dintre clădirile originale în stilul arhitectural șvăbesc autentic, iar în centrul localității se află biserica catolică din secolul al XVIII-lea

Râul Timiș, care traversează Lugoj, a avut o influență importantă asupra dezvoltării orașului de-a lungul secolelor. În trecut, acesta a jucat un rol important ca rută de transport și comerț. Astăzi, acesta a câștigat în popularitate mai ales ca zonă de odihnă pentru populație.

Biserica ortodoxă barocă „Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1766, este una dintre cele mai remarcabile clădiri din Lugoj, în regiunea Banat. Capodoperă a arhitecturii baroce ortodoxe, impresionează prin fațada caracteristică a turnului și prin interiorul bogat decorat cu fresce realizate cu măiestrie.

Turnul Sf. Nicolae din Lugoj, construit în jurul anului 1402, este cea mai veche clădire din oraș și un simbol important. Clopotnița barocă, cu fațada sa ornamentată cu reliefuridecorative, amintește de istoria medievală a orașului Lugoj și oferă o imagine asupra istoriei culturale și bogăției culturale a regiunii.

Platanul (copacul), plantat exact cu 25 de ani înainte de nașterea împărătesei Elisabeta din Austria (cunoscută și sub numele de Sissi), are astăzi deja 213 ani. Acest copac se află în orașul Buziaș, județul Timiș, în grădina de promenadă, înconjurat de un pavilion din lemn, a cărui construcție a fost comandată în anul 1875 de către împăratul Franz Joseph pentru împărăteasa Sissi.

Parcul din Buziaș, județul Timiș, a fost creat în anul 1815 și a devenit rapid centrul stațiunii balneare cu același nume. Parcul este faimos pentru coloana sa acoperită din lemn, lungă de 500 de metri, construită în stil oriental-bizantin în 1875, unică în Europa. În parc cresc mai multe specii de copaci, printre care platanul. În trecut, parcul a fost un loc de refacere pentru împărăteasa Sissi.

Până în secolul al XVIII-lea, zona Timișoarei a fost caracterizată de mlaștini. Construcția canalului Bega a început în 1728 pentru a goli mlaștinile și a promova dezvoltarea urbană. În 1732, prima navă a călătorit până la Pančevo, în Serbia. Distanța navigabilă era de 116 km. Astăzi, Bega joacă un rol important în transportul public și în navigația de agrement. Pistele pentru bicicliști și potecile de-a lungul malurilor sunt ideale pentru plimbări, jogging și ciclism.

Biserica barocă a fost construită pe piloni de lemn între 1736 și 1774. A fost clădită după planurile venite de la Viena și a fost numită biserica principală a Timișoarei de către Maria Tereza în 1756. Interiorul acesteia conține importante opere de artă, inclusiv pictura „Sfântul Gheorghe” de Michelangelo Unterberger și șase altare laterale de Johann Adam Schöpf. Orga actuală este din 1908.

Bastionul Maria Tereza este ultimul bastion rămas din fosta cetate austro-ungară a Timișoarei. A fost construit între 1730 și 1735 și poartă numele împărătesei austriece Maria Tereza. Inițial, cetatea a avut nouă bastioane, dar după demolarea fortificațiilor în 1892, a rămas doar acest bastion. Astăzi, bastionul găzduiește galerii, restaurante și baruri care umplu ambientul istoric cu viață contemporană. Vara, au loc concerte în aer liber, transformând curtea interioară într-un centru cultural plin de viață.

Palatul baroc datează din secolul al XVIII-lea. Este una dintre cele mai frumoase clădiri din Timișoara și se adaugă la patrimoniul arhitectural valoros al orașului. A fost construit la mijlocul secolului al XVIII-lea ca reședință pentru guvernatorul civil al Banatului. Franz Liszt a susținut un concert în marea sală de onoare, Sala Barocă, în 1846. Palatul găzduiește muzeul de artă din 1984.

Catedrala Mitropolitană este una dintre cele mai simbolice clădiri din oraș. A fost construită între 1936 și 1946. Stilul arhitectural al clădirii combină armonios elemente de arhitectură veche româno-moldoveană. Cu cele unsprezece turnuri acoperite cu țigle colorate, glazurate și o înălțime de 83 de metri, este una dintre cele mai mari biserici din România. La subsolul catedralei se află un muzeu cu o amplă colecție de artă religioasă.

Piața Unirii este cea mai veche piață istorică din Timișoara. Aceasta găzduiește clădiri baroce remarcabile, cum ar fi Palatul Baroc, Biserica Romano-Catolică, Catedrala Ortodoxă Sârbă, Palatul Episcopiei Ortodoxe Sârbe și Monumentul Sfintei Treimi, situat în centrul orașului. De-a lungul timpului, a fost numită și Piața Mare, Piața Catedralei și Piața Losonczy (numită după contele Stefan Losonczy, care a fost ucis în timpul cuceririi orașului de către turci în 1552). A primit numele de Piața Unirii în 1919, deoarece aici s-au oprit trupele române care au mărșăluit în Timișoara.

Piața Victoriei a fost inițial un bulevard principal, transformat în piață la începutul secolului al XX-lea, odată cu demolarea vechii cetăți. Această transformare a avut ca scop reconfigurarea centrului orașului și facilitarea dezvoltării urbane. Astăzi, piața este înconjurată de unele dintre cele mai importante instituții culturale din Timișoara: Opera Română, Teatrul Național, Teatrul Maghiar de Stat, Teatrul German de Stat, Catedrala Mitropolitană, cinematografele Timiș și Studio, Muzeul Național al Banatului, numeroase galerii de artă, dar și magazine variate.

Piața Victoriei a fost inițial un bulevard principal, transformat în piață la începutul secolului al XX-lea, odată cu demolarea vechii cetăți. Această transformare a avut ca scop reconfigurarea centrului orașului și facilitarea dezvoltării urbane. Astăzi, piața este înconjurată de unele dintre cele mai importante instituții culturale din Timișoara: Opera Română, Teatrul Național, Teatrul Maghiar de Stat, Teatrul German de Stat, Catedrala Mitropolitană, cinematografele Timiș și Studio, Muzeul Național al Banatului, numeroase galerii de artă, dar și magazine variate.

Muzeul Satului Banatului prezintă arhitectura tradițională, modul de viață și meșteșugurile populației multiculturale. Casele agricole și alte clădiri din secolele XIX și XX au fost aduse aici din diferite sate din Banat. Vizitatorii pot vedea viața de zi cu zi și urmele culturale ale unor grupuri etnice precum românii, germanii, maghiarii și sârbii. Muzeul organizează în periodic evenimente culturale, ateliere și expoziții de artă tradițională și este un loc de întâlnire interesant pentru cei interesați de istorie și cultură.

Aeroportul oferă acces rapid și convenabil către numeroase destinații turistice din România, devenind un punct de plecare ideal pentru cei care doresc să exploreze frumusețile țării. Datorită infrastructurii moderne și conexiunilor eficiente, călătorii pot ajunge cu ușurință în diferite regiuni. Aeroportul reprezintă, așadar, poarta de intrare spre peisaje naturale deosebite, orașe încărcate de istorie, monumente de patrimoniu și o varietate de experiențe autentice.