Construcția cetății Făgărașului a început în anul 1310, pe locul unei vechi fortificații din lemn din secolul al – XII – lea. Aceasta a fost construită în scopuri strategice, și anume pentru apărarea sud-estului Transilvaniei de invadările tătarilor și a otomanilor. În anul 1526, Ștefan Mailat, care devenise voievod al Transilvaniei și stăpân al cetății și a domeniilor din jurul Făgărașului, a transformat mai apoi clădirea într-o adevărată fortăreață. Zidurile de apărare au fost dublate în grosime și au fost amenajate spații noi în încăperi. Însă, cu toate acestea, în anul 1541, cetatea a fost atacată de otomani, iar voievodul Mailat a fost ținut prizonier, vreme de 10 ani, în închisoarea din Cetatea celor Șapte Turnuri, de la Constantinopol, unde a și murit. În anul 1599, Mihai Viteazul ocupă cetatea și o dăruiește soției sale, Doamna Stanca, împreună cu domeniul. Devenind principe al Translivaniei, câțiva ani mai târziu, își adăpostește aici familia și tezaurul domnesc. În anul 1617, au fost înălțate ultimele două nivele ale turnului Roșu, acesta având în total 5 nivele. Făgărașul devine o adevărată capitală a Transilvaniei în cursul secolului al – XVII – lea, iar cetatea constituie reședința a principilor acestei zone. În anul 1630, a fost lărgit șanțul de apărare, care înconjoară cetatea și legat printr-un canal secret de râul Olt, iar la intrare a fost instalat un pod rabatabil. Ceva timp mai târziu, pivnițele au fost reamenajate, devenind temnițe pentru închiderea șerbilor care se revoltau. Cetatea Făgărașului a fost preluată în anul 1696, de către austrieci, devenind astfel cazarmă, iar începând cu anul 1699, închisoare militară. În anul 1721, a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma, iar între anii 1948 -1960 a servit drept închisoare pentru oponenții sistemului comunist din Țara Făgărașului, aceștia fiind deținuți politici.

Arhitectura

Cetatea Făgărașului este o cetate de zid atestată documentar în secolul al – XV – lea și prezintă o planimetrie de tip patrulater neregulat , cu latura de est mai lungă și apărată de un turn avanpost de tip barbacană, la o distanță de circa 20 de meri de cetate. Incinta era în formă de un zid patrulater de tip crenelat, întrerupt de patru turnuri – trei de tip bastionar și unul rotund de tip donjon. Clădirea, în prima fază de construcție se definea fiind o fortificație de apărare de caracter militar. Din secolul al – XVI – lea se produc însă mari schimbări în arhitectura cetății, care transformă cetatea de apărare într-un castel cu o puternică fortificație exterioară. Inițiatorul acestei lucrări a fost voievodul Ștefan Mailat, care separă planul de castel de planul de cetate, acesta înconjurând cetatea de piatră cu zid de apărare, ce va îngloba și turnul barbacană, cu fante pentru artilerie, coronament crenelat, respectând însă planimetria vechilor ziduri de apărare. În secolul al – XVII – lea se stabilește forma actuală a cetății, prin transformările arhitecturale. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei între anii 1613- 1629, unul dintre cei mai importanți constructori ai cetății, întocmește în anul 1623 un plan privind lucrările de construcție și modernizare a cetății în 36 de puncte, printre care și construirea a trei bastioane prevăzute cu cazemate. Acesta reamenajează sălile interioare ale clădirii și construiește loggile de pe latura de sud în stil italian, deschide spre curtea interioară pe arcuri a șase pile de zidărie masive și impunătoare. Ferestrele curților interioare au ancadramente simple, însă deosebit de elegante, iar intrările de pe loggie au samblaj sculptat în meplat sau în relief cu motive renascentiste.

Prezent

În prezent Cetatea Făgărașului se bucură de vizita a unui număr din ce în ce mai mare de turiști, care trec pe aici pentru a se delecta cu istorie, cultură și emoție pură. De aici, iubitorii de suveniruri își pot achiziționa diferite lucruri, pentru a le aminti cu drag de locația aceasta minunată și de poveste.