Dealul cetății din Sighișoara este cea mai bine păstrată cetate medievală din Transilvania și cea mai mare cetate medievală locuită continuu din Europa. Construită din secolul al XII-lea de coloniști sași, centrul istoric a rămas aproape neschimbat. Sistemul defensiv cu ziduri de 930 m, 14 turnuri și bastioane a fost ridicat în secolele XIV-XV cu contribuția breslelor medievale. Astăzi oferă străzi pietruite, case pastelate, clădiri istorice, cafenele și cazare. Patrimoniu UNESCO din 1999.

Biserica de pe Deal din Sighișoara, construită între 1345-1525, este dedicată Sf. Nicolae și a treia ca mărime biserică gotică din Transilvania. Situată la 429 m altitudine, reprezintă ultimul punct defensiv al cetății. Sub cor are singura criptă cunoscută în Transilvania, cu morminte din secolele XVI-XVIII. Interiorul este pictat complet, exterior parțial; în restaurarea 1992-2003 au fost descoperite fresce din secolul XV. Elemente de valoare: tabernacolul sculptat și amvonul din 1480. Orga e din secolul XIX.

Turnul de pavaj, menționat în documente în 1522, a fost reconstruit în 1681 după incendiul din 1676 și are forma unei prisme hexagonale cu laturi neuniforme. Acoperișul robust, cu două turnuri de observație pe laturile de sud și nord, îi conferă un aspect deosebit. Din acest turn vine tăblița de piatră cu cea mai veche stemă a orașului și motto-ul Nomen Domini, turris fortissima” (traducere: Numele Domnului este cel mai solid castel), care se păstrează în Muzeul de Istorie din Turnul cu ceas (în turnul cu ceas german) din orașul Sighișoara (în germană Schäßburg).

Turnul cu Ceas din Sighișoara este un monument istoric și cel mai masiv dintre cele nouă turnuri de apărare păstrate din 14 inițiale. Hat 64 m înălțime, apără poarta sud-estică a orașului și este vizibil din centru. Construit în secolul XIV, a fost încoronat târziu cu o cupolă barocă. Până în 1556 a fost sediul consiliului orășenesc. Orologiul, restaurat în 1648, are figuri din lemn reprezentând zei păgâni ai zilelor săptămânii. Mecanismul actual, instalat în 1906, e elvețian. Are două cadrane de 2,4 m.

Castelul a fost construit între 1908-1912 de baronul István Ugron în stil historicist, combinând elemente neogotice și neoromanice, amintind un castel medieval francez. Are 365 ferestre, 4 turnuri, 52 camere, 7 terase și 12 holuri, în conformitate cu calendarul. După naționalizare a fost folosit de instituții, iar în prezent aparține Consiliului Județean Mureș și poate fi admirat doar din exterior.

Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure, în stil neobaroc, și-a primit forma actuală între 1807-1809. Aici s-a născut Claudia Rhédey, soția Ducelui Alexander von Württemberg și stră-stră-străbunica regelui Charles III. Castelul restaurat găzduiește expoziția „Mysteria Residentiae Rhédey”, Centrul de Informare Turistică și o expoziție de artă. Vizavi se află biserica reformată din secolul XIII cu renovări importante și mormântul Claudiei Rhédey.

Așezarea a aparținut familiei Kemény timp de 300 de ani. Clădirea cu două etaje și bastioane la colțuri a fost reconstruită între 1537-1557 și a primit înfățișarea barocă târziu în 1818. În perioada interbelică, castelul era un centru cultural cu întâlniri literare. După al Doilea Război Mondial a fost vandalizat, iar din 2014 a revenit familiei, fiind deschis publicului.

Lacul Ursu din Sovata este cel mai mare lac helioterm din lume, cu o concentrație de sare de 250 g/l. Format în 1875, inițial numit Lacul Illyés, și redenumit după forma sa în Lacul Ursu. Are 4 hectare și adâncimea de 18 m, fiind o destinație iubită vara. Fenomenul heliotermic menține straturile adânci de apă sărată calde, lucruri ce i-au adus porecla „Marea Moartă a Transilvaniei”.

Lacul de acumulare Bezidu Nou a fost format între 1975-1990 prin construirea unui baraj pe locul satului inundat pentru controlul inundațiilor și alimentarea cu apă. Capacitatea a crescut de la 10 la 16 mil. m³, satul fiind scufundat iar locuitorii strămutați. Astăzi lacul este o destinație populară de weekend. La capăt există un parc memorial cu zidul durerii, poze vechi, clopotniță și sculpturi funerare simbolizând casele satului, păstrând vechea organizare.

Sovata a devenit renumită datorită apelor tămăduitoare, mai ales după construirea primei băi publice „Băile Géra” în anii 1840. Aristocrația și-a construit vile de vară, printre care Vila Sara și Vila Lola. După Primul Război Mondial, Casa Regală a României a venit pentru tratamente. Stațiunea avea două hoteluri, 74 de vile cu 417 camere, două restaurante, cofetărie și sală de lectură, funcționând din 1 iunie până în 30 septembrie.

Turnul Belvedere din Sovata face parte din rețeaua de poteci din jurul lacurilor sărate și arboretului Rezervației Lacul Ursu. Situat la capătul Aleii Vestice, se poate ajunge și cu mașina din strada Privighetorii. Turnul are 28 m înălțime, este accesibil gratuit, iar scările spiralate duc la platforma de unde se vede panorama de 360° cu dealurile, satele învecinate și zonele centrale, estice și nordice ale orașului.

Situl roman de la Călugăreni făcea parte din sistemul defensiv limes care apăra Valea Nirajului și provincia Dacia. Localizarea exactă s-a făcut în sec. XIX. Săpăturile au scos la iveală o unitate de infanterie auxiliară, comandament, băi și locuințe civile. În 2015 s-a deschis Parcul Arheologic, administrat de Centrul Cercetare Limes, pe o suprafață de peste 5 ha, cu pavilioane TIME BOX ce prezintă viața romană și săpăturile arheologice.

Mocănița Sovata, o locomotivă cu aburi construită în 1949 în Polonia, circulă pe fosta cale ferată îngustă dintre Târgu Mureș și Praid, inaugurată în 1915 și închisă în 1997. Din 2011 porțiunea Sovata-Câmpu Cetății e folosită turistic. Vara turiștii pot face plimbarea de 14 km, pot servi la păstrăvării, pot face drumeții și vizita centrul Mini-Niraj cu macheta Văii Nirajului și produse locale.

Numele localității vine probabil de la Dealul Cetății, ascuns în Valea Nirajului. Este o destinație turistică populară, cunoscută pentru păstrăvii prăjiți în mălai cu mujdei. Pădurile din jur oferă trasee pentru biciclete și drumeții, plimbări cu mocănița, parade cu baloane cu aer cald și festival de afine. La intrare se află Centrul Mini-Niraj cu o machetă detaliată a Văii Nirajului și promovarea atracțiilor locale.

Rezervația de bujori de stepă are 3,49 ha și găzduiește 359 specii de plante, inclusiv Bujorul de stepă, care înflorește între mai și iunie. Este cel mai nordic punct din România pentru această specie protejată, monument al naturii din 1932. Salvarea i se datorează lui Marcu Sâncrăian, care a plantat semințele în mușuroaiele de cârtițe. Astăzi vizitatorii pot admira zeci de mii de aceste flori în rezervație.

Muzeul Etnografic Anton Badea, înființat în 1960 cu 64 de obiecte casnice și costume populare, cuprinde acum mii de exponate în clădirea principală din 1892. Grădina muzeului este amenajată ca un sat în miniatură, cu case tradiționale, biserică de lemn și instalații tehnice populare. Instituția oferă numeroase evenimente și programe educative despre tradiții și meșteșuguri.

Biserica fortificată din Saschiz, construită între 1493-1525 în stil gotic târziu pe locul unei basilici romane, are arcuri masive pe contraforturi, galerie de apărare deasupra navei și corului și gururi de foc. Turnul din 1832 se află la 10 m nord de fațada bisericii. Biserica este în patrimoniul UNESCO din 1999.

Cetatea din Saschiz, construită în secolul XIV pentru protecție, este ridicată pe ruine romane de comunitatea locală în stil german. Are formă ovală, ziduri de 7-9 m, 4 turnuri de colț și 2 turnuri poartă. În incintă sunt două iazuri și o fântână de 60 m adâncime, probabil legând cetatea de sat. Cetatea țărănească este astăzi o atracție turistică importantă pentru Saschiz.

Satul Sânvăsii din Valea Nirajului poartă numele regelui Ladislau I, menționat în 1332 ca Sancto Ladislao. Biserica unitariană, pe versantul estic al satului, datează probabil din secolul XIV și are elemente gotice și romane. A fost donată unitarianilor în 1580 de János Sügér. Capela este din secolul XIV, turnul din secolul XV. Frescele sanctuarului din 1496 sunt de mare interes.

Biserica evanghelică fortificată din Apold, situată la 16 km de Sighișoara pe un deal în centrul satului, a fost construită inițial în secolul XIII ca bazilică romanică și reconstruită în stil gotic târziu în secolul XV, cu un turn vestic impunător. Complexul actual datează din secolele XV-XVI. Turnul cu ceas are guri de foc, iar biserica este înconjurată de un zid dublu cu turnuri și porți defensive.

În Cloașterf se găsește una dintre cele mai omogene biserici fortificate din Transilvania, construită între 1521 și 1524 de meșterul Ștefan Ungar. Biserica a fost proiectată ca o cetate cu ziduri de apărare și turnuri de colț. În interior are o tribună cu trei laturi decorată cu motive florale și picturi ce reprezintă alte biserici fortificate, datând din secolul XVIII.

Biserica evanghelică fortificată din Archita, cea mai mare din județul Mureș, a fost construită în secolul XIII în stil romanic și reconstruită gotic în secolul XIV. Are două rânduri de ziduri cu câte 3 turnuri și un turn vestic masiv din secolul XV. Restaurată în 2011, cu ceasul reparat în 2020, biserica este o atracție turistică în peisajul blând al dealurilor din apropiere de Sighișoara.

Castelul renascentist Bethlen din Criș datează din secolul al XV-lea, construit inițial de Márk Bethlen. Aripa cu arcade a fost adăugată probabil în 1559. Turnul cilindric cu cinci etaje, „Turnul Arcașilor“, este cel mai vechi și avea rol defensiv. Ansamblul bogat decorat este unul dintre cele mai importante clădiri civile de renaștere din Transilvania. Familia Bethlen a locuit aici până între cele două războaie, iar în 2007 moștenitorii l-au recuperat și l-au predat pentru renovare.

Castelul Bethlen din Bahnea a fost construit în 1545 și fortificat între 1679-1719 cu bastioane octogonale și zid de piatră. Clădirea combină stilul romantic cu tâmplărie neorenacentistă și are 42 camere pe trei niveluri. În perioada comunistă a fost folosit de instituții publice, dar după 1989 a degradat. În 2008 a fost retrocedat moștenitorilor, care l-au donat ulterior Bisericii Reformate.

Construit între 1911 și 1913 la inițiativa primarului Bernády György, Palatul Culturii este unul dintre cele mai frumoase exemple ale stilului Secession din Transilvania. Arhitecții Komor Marcell și Jakab Dezső, care au realizat și Primăria, au decorat clădirea cu fresce, mozaicuri și vitralii. Interiorul include foaier, săli de concerte și sala oglinzilor. Astăzi găzduiește biblioteca județeană, galerii de artă și filarmonica de stat.

Cetatea medievală a fost construită în secolul XVII pe ruinele unei fortificații din 1492. Distrusă în 1601, reconstrucția a început în 1602 sub Borsos Tamás, ca cetate pentagonală cu șapte bastioane. În 1616 a primit rang de oraș liber regesc. Din 2011, este restaurată și atrage locuitorii și turiștii.

În anul 1802, contele Teleki Sámuel, cancelarul aulic al Transilvaniei, a deschis prima bibliotecă publică din regiune. Clădirea, ridicată între 1799 și 1802, cuprindea aproximativ 40.000 de volume științifice importante și o sală de lectură. După Al Doilea Război Mondial, colecția s-a îmbogățit cu 80.000 de volume de la fostul Colegiu Reformat și alte fonduri. Azi, comorile bibliotecii Teleki se pot vedea la parter.

Complexul de agrement și sport „Mureșul”, numit „Weekend” de localnici, este destinația cu cei mai mulți vizitatori vara, ocupând 40 ha. Aici sunt bazine de înot, plaje cu iarbă naturală, terase, terenuri de sport și un canal pentru plimbări cu barca, rezultat dintr-un braț vechi al râului Mureș.

Platoul Cornești este un loc de relaxare umbrit în timpul verii, cu spații verzi, locuri de joacă, cel mai mare skatepark din oraș, trenuleț și pistă de alergare. Grădina zoologică, înființată în anii ’60 pe 600-700 mp, cu puține animale inițial, acum se întinde pe 42 de hectare, având peste 800 de exemplare din 150 de specii. Este cea mai mare grădină zoo din țară și singura cu elefanți, girafe și giboni.

Aeroportul oferă acces rapid și convenabil către numeroase destinații turistice din România, devenind un punct de plecare ideal pentru cei care doresc să exploreze frumusețile țării. Datorită infrastructurii moderne și conexiunilor eficiente, călătorii pot ajunge cu ușurință în diferite regiuni. Aeroportul reprezintă, așadar, poarta de intrare spre peisaje naturale deosebite, orașe încărcate de istorie, monumente de patrimoniu și o varietate de experiențe autentice.