La acestea se adaugă faptul că localitățile din preajma orașului, care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează populație de aproximativ 430.000 de locuitori.

Prima menţionare a oraşului este făcută în 1459, într-un document emis de curtea Voievodului Vlad Ţepeş, prinţul care, se spune, a inspirat crearea renumitului personaj Dracula. Tocmai în acele timpuri Bucureşti a început să crească din punct de vedere economic şi politic, devenind un centru al Valahiei din aceste puncte de vedere. Curtea Veche este cel mai important complex arhitectural care mai aminteşte de acele vremuri. Timp de câteva secole după domnia lui Vlad Ţepeş, Bucureşti, indiferent rolul său din ce în ce mai important pe scena politică a Valahiei, a experimentat domnia otomană, ocupaţia rusească, precum şi scurte perioade intermitente de dominaţie habsburgică. Strada Lipscani, care acum delimitează cartierul istoric al oraşului, era pe atunci principala arteră, traversând centrul vechiului Bucureşti.

În 1881 Bucureşti devine capitala Principatelor Române, după unificarea Moldovei cu Ţara Românească. Mare parte din moştenirea arhitecturală a fost distrusă într-un incendiu din 1847, însă epoca modernă a adus o nouă perioadă de prosperitate. Un uimitor de nou oraş era construit, iar peisajul arhitectural şi planificarea urbană au adus reputaţie internaţională oraşului Bucureşti, astfel încât capitala a fost supranumită Micul Paris, iar Calea Victoriei, una dintre cele mai renumite străzi din oraşul actual, era adesea comparată cu Champs Elysees.

În 1918 Transilvania s-a unit cu anterior constituitul Principat al României. Prin urmare, Bucureşti a devenit capitala întregii ţări, după o perioadă de 2 ani în care capitala a fost transferată la Iaşi datorită faptului că Bucureşti era sub ocupaţie germană. Perioada interbelică a fost excepţional de favorabilă cu Bucureşti, întrucât atunci oraşul şi-a cunoscut zilele de glorie culturală. Casa Capşa, deja recunoscută până atunci ca reper al întâlnirilor şi dezbaterilor mondene, politice şi culturale, şi-a consolidat prestigiul, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Însă, ulterior celui de-al Doilea Război Mondial, o dată ce regimul comunist a acaparat scena politică a României, mare parte din oraşul istoric şi-a pierdut coordonatele, din punct de vedere arhitectural.

Proiectele megalomane ale lui Nicolae Ceauşescu au şters de pe faţa pământului mare parte dintre reperele istorice ale oraşului, pentru a nu mai pomeni de faptul că nefericita sa contribuţie a fost completată de tragicul cutremurul din 1977, când Bucureşti a suferit pierderi suplimentare, şi nu doar care planificare urbană şi patrimoniu arhitectural, ci şi ca populaţie. Palatul Parlamentului este cel mai bun exemplu care ilustrează viziunea artistică a regimului. Pentru a aprofunda mai bine dimensiunea patrimoniului comunist, turiştii nu trebuie să caute mai departe de blocurile monotone construit într-un anost stil comunist şi care populează cea mai mare parte a oraşului.

În prezent, Bucureşti trece printr- constantă şi profundă reînnoire la nivel de planificare urbană, mult aşteptata revigorare concentrându-se, cel puţin în mică parte, pe restaurarea a ceea ce a supravieţuit din evul mediu şi epoca modernă. Tabloul deconcertant de pestriţ al oraşului Bucureşti este, de fapt, destul de amplu pentru a cuprinde atât tuşe elevate şi spectaculoase, cât şi nuanţe anoste şi groteşti, şi nu doar din punct de vedere arhitectural, ci din perspectiva a tot ceea ce are legătură cu oraşul.

Obiective turistice

Palatul Parlamentului

Vestit pentru dimensiunile impresionante, Palatul Parlamentului este unul dintre cele mai interesante cladiri pe care ar trebui sa le vizitezi daca ajungi in Bucuresti. Acest edificiu grandios este caracterizat de melanjul arhitectonic deosebit care reuneste stilul brancovenesc si influentele stilului renascentist, germanic si baroc. Cunoscuta si sub numele de Casa Poporului, constructia surprinde prin opulenta celor peste 1000 de incaperi. De la mobilier din lemn masiv si usi sculptate, la coloane de marmura, de la lustre de cristal, la draperii din matase si covoare imense, aceasta atractie turistica reprezinta un univers al luxului si al extravagantei in care merita sa zabovesti cateva ore.

Muzeul Tăranului Român

Dacă te numeri printre persoanele interesate să afle mai multe despre evoluția artei populare, atunci îți sugerez să adaugi, pe lista obiectivelor de vizitat din București, Muzeul Țăranului Român. Această atracție include cea mai bogată colecție de obiecte tradiționale din România, unde turiștii pot admiră expoziții de ceramică, țesături, costume populare, obiecte sculptate, mobilier și icoane. Celor curioase să afle mai multe despre artă din timpul regimului comunist, le sugerez să viziteze Muzeul de Iconografie Comunistă, aflat în incintă Muzeului Țăranului Român.

Centrul Istoric

Cu siguranță, Centrul Istoric este una cele mai îndrăgite și cochete zone din București, un loc împânzit de clădiri construite în stil neoclasic și neobaroc, la parterul cărora vei găsi numeroase terase ademenitoare, cafenele, restaurante și magazine. O plimbare pe străduțele întortocheate și foarte populate ale Centrului Istoric îți da impresia că ai făcut o călătorie în timp și că te afli în Bucureștiul de altădată. Cea mai cunoscută stradă pe care trebuie să ajungi este Lipscani. Aici se află și Hanul cu Tei, o clădire impresionantă care a fost construită încă din anul 1833.

Parcul Regele Mihai I al României (Herastrau)

Dacă îți plac plimbările în aer liber și adori sentimetul pe care îl ai când ești înconjurată de natură, atunci ar trebui să alegi un parcul Herăstrău, clădit pe malul lacului cu același nume încă din aul 1936. Dacă alegi să îți petreci aici o zi, cu siguranță nu te vei plictisi, pentru că, pe lângă plimbările cu vaporașul, barcă sau hidrobicicletă, poți jucă tenis sau poți vizită Acvariul Herăstrău. Nu în ultimul rând, vei putea să admiri Arcul de Triumf.

Arena Națională

Arena Națională, cunoscută și ca Stadionul Național, este un stadion de fotbal din București, România, pe care se dispută meciurile echipei naționale de fotbal, meciurile echipelor Dinamo și FCSB, finala Cupei României și meciul din Supercupa României. Cu o capacitate de 55.635 de spectatori, este cel mai mare stadion din țară și primul stadion de elită UEFA din România, succedat de Cluj Arena. Construcția arenei al cărei proprietar este Primăria Municipiului București a fost finalizată în 2011, având un cost total de aproximativ 235 mil. €.