---

---

Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la sud și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi al localității. Înainte de cucerirea Daciei de către români, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinaului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.

Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de „Jiul”, într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar și mențiuni ce indică o cristalizare a vieții orășenești. Orașul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orășenești un jude și mai mulți pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria orașului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietății Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-și cumpere noi suprafețe de pământuri.

În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restriște, pe unii domnitori ai țării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu.

---

Obiective turistice

Ansamblul monumental

Cel mai reprezentativ obiectiv turistic din Târgu Jiu este Ansamblul monumental închinat eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial. Format din trei componente monumentale, respectiv Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Fără Sfârșit, acesta a fost proiectat și realizat de Constantin Brâncuși. Cele trei piese monumentale sunt dispuse pe aceeași axa, cu orientare de la apus spre răsărit.

Casa memorială Constantin Brâncuși

Construită în satul Hobița (jud. Gorj) pe la1870 de către tatăl sculptorului, casa avea trei încăperi, nu foarte mari; la mijloc se afla o camera ce avea în spate o vatra micuța cu corlată. În față casei se întindea o prispă cu stâlpi din lemn, putin sculptati la capete, intrarea prispei fiind și ea străjuită de stâlpi.
Din 1970 ea a fost transformată în casă memorială care adăpostește astăzi o colecție de albume, scrisori, fotografii și documente referitoare la viață și opera celui care a fost părintele sculpturii moderne.

Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876, în familia lui Nicolae Radu și a Mariei Brâncuși, care se ocupau cu agricultură, prelucrarea lemnului (dulgheria) și creșterea vitelor.

Marele sculptor va fi învatat la meșterii satului, în primul rând de la tatăl și bunicul sau, priceperea de a ciopli lemnul care, în mâinile sale, capătă viață.

În Hobița, la tot pasul, Brâncuși a avut repere pentru meseria să de-o viață sculptură: de la casele frumos împodobite, la bătrână biserica de lemn cu fruntarul crestat și sprijinit pe stâlpi ce evocă obârșia viitoarei Coloane Infinite și cimitirul satului, cu troitele și crucile înflorate. Meșterii hobiteni erau peste tot; ei au îmbinat mereu iscusința de constructori cu talentul de decoratori.

Din cele 204 lucrări ale sculptorului C. Brâncuși, foarte puține se mai află în țară: la Târgu-Jiu – Ansamblul sculptural compus din Coloana Infinitului, Masă tăcerii și Poartă Sărutului, la Craiova – Bust Gheorghe Chițu, Bust Ion Georgescu-Gorjan, la Buzău – Rugăciunea, Bustul lui Petru Stănescu și București – Bustul Vitellius, Capul lui Laocoon, Ecorseul, Bust General Doctor Carol Davila, marea majoritate a acestora fiind răspândite în toată lumea, în cele mai mari muzee și colecții.

Masa tăcerii

Masa Tăcerii este o lucrare realizată din calcar și simbolizează masa de dinaintea confruntării. Cele 12 scaune care înconjoară masa au formă unei clepsidre. Poarta Sărutului este construită din travertin și are forma unui arc de triumf. A fost construită pentru a simboliza triumful vieții asupra morții. Cea din urmă componentă, Coloana Infinitului simbolizează înălțarea la cer. Cu o înălțime de peste 29 de metri, monumentul este compus din 15 moduli octaedrici și este dedicat soldaților români din Primul Război Mondial.

---